Lovitura dimineții pentru pensionarii din România, oficială: ce înseamnă disciplina financiară, cum se reflectă în pensii

La momentul de față, există o presiune deosebită pe autoritățile române de a implementat o reformă majoră în sistemul de pensii din România. Alternativa este pierderea unor sume fabuloase sub formă de fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Deși este improbabil să se întâmple acest lucru cum este descris de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Guvernul României speră să majoreze plafonul de 9,4% din PIB alocat pensiilor românilor, procent care include și pensiile speciale. Ca referință, acea valoare este specificată în PNRR și, în forma actuală, nu ar trebui depășită pentru următorii 50 de ani.

Ce urmează pentru pensiile românilor

„Plafonul de 9,4% din sistemul de pensii, care include și pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluții ascendente a inflației sau a altor influențe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcție de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile.

Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB. Deci e limpede că din această perspectivă n-aș vrea să se înțeleagă că – ne urmărește Comisia Europeană în declarațiile noastre – că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară.

Ne-am gândit să fie ponderea transferurilor de stat către bugetul asigurărilor sociale în PIB la un anumit procent. Încă nu-l avem stabilit. Noi am dori să îl înlocuim cu un alt indicator pentru ca să lase liberă decizia Guvernului pe viitor în privința actualizării pensiilor, să nu ajungă acest indicator un blocaj sau să frâneze măsurile pe care Guvernul ar trebui să le decidă în perioade cum este acesta în privința inflației. În alte state UE nu există plafon.

Pot să spun cu siguranță că noi avem sistemul de pensii speciale și legile acestea și rate de înlocuire, procentele după care se calculează aceste pensii comparabile cu celelalte state membre. Problema de fond e discrepanţa între sistemul de pensii speciale cu rate de înlocuire a veniturilor foarte eterogene, de la procente care variază între 60%, până la 85%, când dincolo, în sistemul de pensii general, procentul despre care noi discutăm, este de 43,5%, deci aici este problema pe fond a României”, a declarat Marcel Boloș în cadrul unui interviu acordat pentru Digi24.